Warning: preg_replace(): The /e modifier is no longer supported, use preg_replace_callback instead in /homepages/43/d432186193/htdocs/gabriela-firea/wp-content/themes/gvf/header.php on line 1
Cui foloseste demonizarea Parlamentului si a parlamentarilor? | Gabriela Firea

Cui foloseste demonizarea Parlamentului si a parlamentarilor?

joi, 17 septembrie, 2015

Parafrazându-l pe Winston Churchill care spunea că „Democraţia este un sistem politic prost, însă cel mai bun dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum”, putem afirma că Parlamentul, deși este departe de a fi o instituție perfectă, are un rol esențial în funcționarea oricărui sistem democratic.

Fiind un organ eminamente reprezentativ, Parlamentul nu este altceva decât o oglindă fidelă a societății. Desigur, la fiecare scrutin ne dorim să fie aleși cei mai buni dintre cei buni, dar aceasta nu este decât o dorință. Cei mai buni dintre cei buni ori nu candidează, ori se înscriu pe listele partidului greșit, ori odată aleși nu mai par chiar atât de buni.

Parlamentul este, prin însăși definiția sa, un loc al dezbaterii, un loc unde se confruntă idei, argumente, persoane. Inevitabil, a susține cu fervoare o idee îți poate aduce simpatie din partea celor care o împărtășesc dar și oprobriul celor care au o părere contrară, componența acestor două tabere fiind variabilă în funcție de subiectul aflat în dezbatere. Prin urmare, aceasta ar fi o posibilă explicație pentru lipsa de popularitate a Parlamentului ca instituție, dar și a membrilor săi.

O altă explicație pentru imaginea negativă a parlamentarilor rezidă chiar din calitatea lor de reprezentați ai poporului. Pentru că dacă poporul își exercită puterea prin intermediul aleșilor săi, este normal ca aceștia să fie făcuți responsabili, in corpore, pentru toate nemulțumirile populare.
Peste tot în lume, parlamentele se confruntă cu această problemă și este firesc să fie așa. La noi însă, atitudinea critică față de politicieni în general și de parlamentari în mod particular se transformă, din ce în ce mai des, în demonizare. Din păcate, la această stare de fapt contribuie în mare măsură înșiși politicienii, fie prin comportamente inadecvate, fie prin generalizarea unor critici punctuale.
Este greu să cerem respect și încredere pentru clasa politică din partea publicului și a mass-media, dacă aceste trăsături nu se regăsesc în primul rând la membrii acesteia. Prea des disputele nu sunt unele de idei, ci între persoane, ori atacând, zi de zi, adversarii ca persoane și nu pentru ideile lor, percepția va fi, mai devreme sau mai târziu, că toți sunt o apă și-un pământ.

In incercarea de a schimba aceasta perceptie, PSD a initiat infiintarea unui grup de lucru care sa genereze un plan de actiune pentru recredibilizarea Parlamentului, demers sustinut si de PNL. În discursul ținut ieri în fața Camerelor reunite, președintele Iohannis a afirmat că își dorește un Parlament puternic. Acest lucru l-a spus, în repetate rânduri și predecesorul său, care însă n-a avut nicio reținere în a ataca furibund parlamentarii partidelor care îi erau ostile, culminând cu amenințările fățișe asupra unui senator, membru într-o comise de anchetă al cărei obiect de activitate avea tangență cu afacerile familiei sale. Astfel de atacuri afectează nu un parlamentar anume, sau un partid, ci Parlamentul ca instituție.

Mulți dintre cei care se lasă antrenați în acest joc al demonizării parlamentarilor nu și-au pus probabil nicio clipă întrebarea cui folosește să avem un Parlament slab, decredibilizat. Așa, cu bunele și relele sale, Parlamentul este instituția fundamentală a sistemului democratic. În afară de funcțiile de reprezentare și legiferare, Parlamentul mai are o funcție absolut vitală: aceea de control al Executivului și a altor instituții care exercită, într-un fel sau altul, puterea în stat.

Un parlament slab înseamnă și un control slab al acestor instituții. Ceea ce, privit din orice unghi, nu are cum să fie un lucru bun! Așa cum bine spunea Abraham Lincoln cu câteva sute de ani în urmă, poți păcăli pe toată lumea un timp, sau îi poți păcăli pe unii tot timpul, dar n-ai cum să păcălești tot timpul pe toată lumea!

Notă: această declarație politică a fost citită în plenul Senatului, în ședința din 16 septembrie 2015