Warning: preg_replace(): The /e modifier is no longer supported, use preg_replace_callback instead in /homepages/43/d432186193/htdocs/gabriela-firea/wp-content/themes/gvf/header.php on line 1
Cersetoria infantila trebuie tratata incepand de la cauze, si nu de la efecte | Gabriela Firea

Cersetoria infantila trebuie tratata incepand de la cauze, si nu de la efecte

marți, 12 noiembrie, 2013

Traficul de copii în toate formele sale, dar mai ales folosirea minorilor pentru cerșetorie trebuie să fie o problemă care ne privește pe toți într-un context de migrație semnificativă în Europa, sunea ambasadorul Franței la București, în urmă cu câteva luni, cu ocazia prezentării concluziilor proiectului ”Unde începe cerșetoria se sfârșește copilăria”.

De altfel, cerșetoria a devenit o problemă acută pentru majoritatea țărilor europene, în multe dintre acestea  fiind depuse inițiative legislative de interzicere a cerșetoriei, fenomen asociat în majoritatea cazurilor cu imigranții de etnie romă din Bulgaria și România.

Înainte însă de a deveni o problemă la export, cerșetoria este o problemă locală. Iar cerșetoria infantilă deține o pondere semnificativă în cadrul acestui fenomen. Potrivit studiului citat, sărăcia este principalul factor declanșator, indicat de 85,4 la sută dintre adulții chestionați, în decizia de a cerși, iar influența familiei a fost indicată de către 40,6 la sută dintre repondenți ca fiind principala cauză a faptului că unii minori cerșesc sau prestează activități lucrative. Percepția că familia influențează decizia de a cerși este și mai puternica în rândul copiilor, 75,2 la sută dintre ei considerând că  părinții sunt cei care îi trimit pe copii să cerșească.

În legislatura trecută au existat două proiecte de lege care își propuneau să diminueze acest fenomen, prin sancțiuni dure la adresa celor care îi forțează pe minori sau alte categorii de persoane dependente să cerșească, dar și prin amenzi aplicate cerșetorilor și chiar celor care le oferă bani acestora. Ambele proiecte au fost respinse întrucât nu făceau altceva decât să suprareglementeze, iar în cazul celui care propunea amendarea celor care dau bani cerșetorilor  erau aduse atingeri dreptului fiecărui cetățean de a dispune așa cum dorește de banii săi.

Principala problemă a celor două proiecte menționate nu era însă legată de formă, ci de fond. Și anume, deși combăteau cu fermitate efectele, nu tratau deloc cauza cerșetoriei. Există reglementări suficiente în Codul Penal cu privire la aceste fapte și la cele conexe lor. Numai că nu este întotdeauna prea ușor de stabilit care este limita de demarcație între cerșetoria izvorâtă din nevoie și cea văzută ca afacere.

A interzice cerșitul pur și simplu este echivalent cu a condamna la foame și lipsuri un număr din păcate foarte mare de copii, dacă e să ne referim doar la cerșetoria infantilă. De aceea, nicio măsură de limitare a acestui fenomen nu va avea efecte pozitive dacă nu va fi dublată și de măsuri active de înlăturare a cauzelor cerșetoriei. Și aici cred că rolul autorităților locale este unul esențial.

Într-adevăr, cerșetorii trebuie strânși de pe stradă, iar business-ul înfloritor dezvoltat pe seama acestei activități trebuie destructurat. Dar dacă acei copii strînși de pe stradă se vor întoarce la aceleași familii care trăiesc în sărăcie extremă sau în care unul sau ambii părinți sunt alcoolici, nu vom rezolva nimic. Ei vor apărea din nou pe străzi, în țară sau peste hotare, împinși de foame și de disperare.

Acesta este sensul în care cred că putem avea o contribuție la îmbunătățirea legislației, în sensul implicării mai susținute a autorității locale în combaterea cerșetoriei. Să fie datoria acestora de a-i strânge pe cerșetori de pe străzi, dar să le acordăm și resurse pentru acestea și asistență calificată din partea organismelor societății civile.

Lansez așadar astăzi o dezbatere publică pe această temă, la care vă invit să participați, urmând să revin, după ce vom trage concluziile, cu o inițiativă de îmbunătățire a legislației în domeniu.

Nota: aceasta declaratie politica a fost citita in plenul Senatului, in sedinta din 12 nov 2013